Traduceri ale acestei pagini

Ce-i într-un nume?

de Richard Stallman

 [imaginea unui cap de GNU]

Ce-i într-un nume?

Numele implică înțelesuri; opțiunea noastră pentru nume determină înțelesul exprimării noastre. Un nume nepotrivit crează oamenilor impresii greșite. Un trandafir miroase la fel de frumos indiferent de nume, dar dacă îl numești stilou, oamenii vor fi dezamăgiți încercând să scrie cu el. Iar dacă numești stilourile "trandafiri", oamenii nu-și vor da seama la ce folosesc. Dacă denumești sistemul nostru de operare "Linux", acest lucru generează o idee eronată despre originea sistemului, istoria și scopul său. Dacă denumești sistemul GNU/Linux, numele transmite (deși nu chiar în detaliu) un înțeles corect.

Dar contează asta pentru comunitatea noastră? Este important ca oamenii să știe originea, istoria și scopul sistemului? Da, pentru că oamenii care uită istoria sunt deseori condamnați să o repete. Lumea Liberă ce s-a dezvoltat în jurul sistemului GNU/Linux nu este în siguranță; problemele care ne-au impus să dezvoltăm GNU nu au fost complet eradicate, și ele amenință să revină.

Când explic de ce este indicat să denumim sistemul de operare "Gnu/Linux" în loc de "Linux", oamenii răspund uneori astfel:

Admițând că Proiectul GNU merită aprecieri pentru aceasta muncă, merită supărarea când oamenii nu recunosc acest fapt? Nu e mai important că treaba a fost făcută, decât cine a făcut-o? Ar trebui să te relaxezi, să fii mulțumit de treaba bine făcută, și să nu-ți pese de aprecieri.

Acest sfat ar fi întelept, numai de-ar fi situația de așa natură: treaba să fie terminată, și ar fi vreme de relaxat. Ce bine ar fi dacă ar fi adevărat! Dar provocări sunt din abundență, și nu e acum vremea să neglijăm viitorul. Puterea comunității noastre se bazează pe asumarea responsabilitații pentru libertate și cooperare. Folosind numele GNU/Linux e un mod de a păstra în minte și de a informa pe alții despre aceste obiective.

Este posibil să se scrie software liber de bună calitate fără a avea în minte GNU; multe lucruri bune s-au făcut de asemenea în numele Linux-ului. Dar, încă de la incepție, "Linux" a avut o filosofie care nu a pus accentul pe libertatea de a coopera. Pe măsură ce numele e folosit tot mai des de industrie, vom avea și mai multe probleme să îl conectăm cu spiritul comunității.

O mare provocare pentru viitorul software-ului liber vine din tendința firmelor distribuitoare de "Linux" de a adăuga software ne-liber GNU/Linux-ului în numele puterii și ușurinței în exploatare. Toate distribuțiile comerciale majore fac acest lucru; nici o companie nu produce o distribuție în întregime liberă. Majoritatea nu indică în mod explicit pachetele de software ne-liber din distribuțiile lor. Mulți dezvoltă software ne-liber și-l adaugă sistemului. În mod scandalos, unii fac reclamă sistemelor "Linux" care sunt licentiațe pe utilizator, dându-i utilizatorului la fel de multă libertate ca Windows-ul lui Microsoft.

Unii justifică adăugarea de software ne-liber în numele "popularității Linux-ului", de fapt prețuind mai mult popularitatea decât libertatea. Uneori, acest fapt e recunoscut pe față. De exemplu, în revista Wired Magazine, Robert McMillan, editorul Linux Magazine, declară că "simte că mișcarea spre programe cu open source ar trebui să fie dictată de motive tehnice, mai degrabă decât cele politice". Iar CEO-ul de la Caldera a incitat în mod deschis utilizatorii să nu mai aibă ca obiectiv libertatea și să lucreze în schimb pentru "popularitatea Linux-ului".

Adăugând software ne-liber sistemului GNU/Linux poate mări popularitatea, dacă prin popularitate înțelegem numărul de persoane care folosesc o combinație GNU/Linux și software ne-liber. Dar în același timp, încurajază în mod implicit comunitatea să accepte software-ul ne-liber ca pe un lucru bun, și a uita țelul libertății. N-are sens să conduci mai repede dacă nu poți rămâne pe șosea.

Când programele ne-libere adăugate sunt o bibliotecă ori o unealtă de programare, ele pot deveni o capcană pentru dezvoltatorii de software liber. Când ei scriu software care depinde de pachete ne-libere, programele lor nu pot face parte dintr-un sistem total liber. Motif și Qt au afectat în acest mod multe programe libere în trecut, creând probleme a căror rezolvare a luat ani mulți. Problema cu Motif nu e încă rezolvată în totalitate, din moment ce LessTif mai are nevoie de îmbunătățiri (oferiți-vă voluntari!). Un efect similar îl are acum varianta Java ne-liberă de la Sun.

Dacă comunitatea noastră continuă să se miște în această direcție, ar putea transforma viitorul GNU/Linux într-un mozaic de componente libere și ne-libere. În cinci ani, în mod cert vom mai avea software liber din belșug; dar dacă nu suntem atenți, cu greu va fi utilizabil fără software-ul ne-liber pe care utilizatorii se așteaptă să-l găsească inclus. Dacă așa ceva se va întâmpla, campania noastră pentru libertate va fi eșuat.

Dacă producerea de programe alternative libere ar fi o simplă problemă de programare, rezolvarea unor viitoare probleme ar putea fi mai ușoară pe măsură ce resursele comunității cresc. Dar suntem amenințați de obstacole ce tind să facă acest lucru mai dificil: legi care interzic software-ul liber. Pe masură ce patentele pe software se înmulțesc (vezi petition.eurolinux.org, și semneaz-o!), și legi ca DMCA (Legea privind drepturile de autor pentru produse digitale în noul mileniu în S.U.A.) sunt folosite ca să se interzică dezvoltarea de software liber pentru utilizări importante, cum ar fi vizionarea DVD-urilor sau ascultarea "stream"-urilor RealAudio, nu ne rămâne alt mod de a lupta împotriva formatelor de date patentate și secrete decât respingerea programelor ne-libere care le utilizează.

Înfruntarea acestor provocări va cere eforturi susținute. Dar mai presus de orice avem nevoie, ca să înfruntăm orice fel de provocare, să prețuim libertatea de a colabora. Nu ne putem aștepta ca simpla dorință pentru software puternic și fiabil să motiveze oamenii să contribuie din greu. Avem nevoie de acea hotărâre pe care o au oamenii când luptă pentru libertatea lor și a comunității lor, hotărârea de a duce lupta peste ani, până la capăt.

Acest țel și această hotărâre izvorăsc în comunitatea noastră în special din Proiectul GNU. Noi suntem aceia care vorbim despre libertate și comunitate ca meritând să fie apărate; organizațiile care vorbesc de "Linux" nu pomenesc de obicei aceste idealuri. Revistele de "Linux" sunt de obicei pline de reclame pentru software ne-liber; companiile care vând "Linux" adaugă sistemului software ne-liber; alte companii "sprijină Linux" prin aplicații ne-libere; grupurile de utilizatori de "Linux" invită de obicei comis-voiajori să prezinte aceste aplicații. Oamenii din comunitatea noastră au cea mai bună șansă de a fi expuși ideii de libertate și hotărârii în cadrul Proiectului GNU.

Dar odată expuși acestor idei, vor simți oamenii că au legătură cu ele?

Cei care știu că folosesc un sistem derivat din Proiectul GNU pot vedea o legatură directă între ei înșiși și GNU. Nu vor fi de acord în mod automat cu filosofia noastră, dar cel puțin, vor avea un motiv serios să se gândească la ea. Prin contrast, cei ce se consideră "utilizatori de Linux", și cred că Proiectul GNU "a dezvoltat programe ce s-au dovedit folositoare în Linux", percep de obicei doar o relație tangențială (indirectă) între GNU și ei înșiși. Ei ar putea ignora filosofia GNU când o întâlnesc.

Proiectul GNU e idealist, și oricine încurajază idealismul înfruntă azi o mare greutate: ideea răspindită ce încurajază oamenii să respingă idealismul ca fiind "nepractic". Idealismul nostru a fost foarte practic: este motivul pentru care avem un sistem de operare liber GNU/Linux. Cei care iubesc acest sistem ar trebui să știe că idealismul nostru l-a făcut posibil.

Dacă "treaba" ar fi terminată, dacă n-ar mai fi alte implicații decât recunoașterea, poate că ar fi mai înțelept să ignorăm această problemă. Dar nu suntem în această situație. Pentru a insufla oamenilor dorința de a face ceea ce e nevoie, avem nevoie să ni se recunoască meritele pentru ceea ce am făcut deja. Vă rugăm ajutați-ne, referindu-vă la sistem ca GNU/Linux.

P.S. Pentru o explicație a istoriei denumirii sistemului GNU/Linux vedeți http://www.gnu.org/gnu/linux-and-gnu.ro.html. S-ar putea de asemenea să fiți interesați să vedeți cele mai frecvente întrebări puse pe această temă în documentul nostru GNU/Linux FAQ.


Informații suplimentare despre Proiectul GNU


Traduceri ale acestei pagini:
[ Català | English | Français | Español | Italiano | polski | Português | Română ]