This translation may not reflect the changes made since 2011-09-15 in the English original.

Please see the Translations README for information on maintaining translations of this article.

Pe cine servește cu adevărat acel server?

de Richard Stallman

(Publicat pentru prima oară de Boston Review).

Pe Internet, software-ul privat nu este singurul mod în care ne pierdem libertatea. Software-ul Ca Serviciu este un alt mod de a-i permite cuiva să aibă putere asupra calculelor dumneavoastră.

Informații preliminare: Cum vă răpește libertatea software-ul privat

Tehnologia digitală vă poate da libertatea; dar poate și să vă ia libertatea. Prima amenințare la adresa controlului nostru asupra calculelor noastre a venit de la software-ul privat: software pe care utilizatorii nu îl pot controla deoarece deținătorul (o companie ca Apple sau Microsoft) îl controlează. Deținătorul profită adesea de această putere injustă, inserând funcții răuvoitoare ca spyware, porți ascunse (back doors) și Gestiunea Restricțiilor Digitale (DRM) (menționată ca „Gestiunea Drepturilor Digitale” în propaganda lor).

Soluția noastră pentru această problemă este să dezvoltăm software liber și să refuzăm software-ul privat. Software-ul liber înseamnă că dumneavoastră, ca utilizator, aveți patru libertăți esențiale: (0) să rulați programul cum doriți, (1) să studiați și să modificați codul-sursă pentru ca acesta să facă ce doriți, (2) să redistribuiți copii exacte și (3) să redistribuiți copii ale versiunilor dumneavoastră modificate. (Vedeți definiția softare-ului liber)

Cu software-ul liber noi, utilizatorii, recâștigăm controlul asupra calculelor noastre. Software-ul privat continuă să existe, dar îl putem exclude din viețile noastre și mulți dintre noi au și făcut aceasta. Totuși, acum ne confruntăm cu o nouă amenințare pentru controlul nostru asupra calculelor noastre: Software-ul Ca Serviciu. În numele libertății noastre, trebuie să-l respingem și pe acesta.

Cum vă răpește libertatea Software-ul Ca Serviciu

Software-ul Ca Serviciu (Software as a Service - SaaS) înseamnă că cineva instalează un server de rețea care face anumite operații de calcul - execută calcule tabelare, procesează texte, traduce texte în altă limbă etc. - apoi invită utilizatorii să-și ruleze calculele pe acel server. Utilizatorii își trimit datele la server, care execută calculele lor pe datele astfel furnizate, apoi trimite înapoi rezultatele sau acționează direct asupra lor.

Aceste servere smulg controlul de la utilizatori într-un mod chiar mai inexorabil decât software-ul privat. Cu software-ul privat, utilizatorii obțin de regulă un fișier executabil, dar nu și codul-sursă. Astfel, programatorilor le este greu să studieze codul rulat, deci este greu să stabilești ce face cu adevărat programul și greu să-l modifici.

Cu SaaS, utilizatorii nu au nici măcar fișierul executabil: acesta este pe server, unde utilizatorii nu-l pot vedea sau atinge. Astfel, le este imposibil să stabilească ce face el cu adevărat și imposibil să-l modifice.

În plus, SaaS conduce automat la consecințe dăunătoare echivalente cu funcțiile răuvoitoare ale unor programe private. De pildă, unele programe private sunt „spyware”: programul trimite înspre exterior date despre activitățile de calcul ale utilizatorilor. Microsoft Windows trimite informații despre activitățile utilizatorilor la Microsoft. Windows Media Player și RealPlayer raportează ce vizionează sau ce ascultă fiecare utilizator.

Spre deosebire de software-ul privat, SaaS nici nu are nevoie de cod camuflat pentru a obține datele utilizatorului. În loc de aceasta, utilizatorii trebuie să-și trimită datele la server pentru a-l folosi. Aceasta are același efect ca și spyware-ul: operatorul serverului primește datele. Le primește fără niciun efort special, prin natura Saas.

Unele programe private își pot maltrata utilizatorii fiind comandate de la distanță. De exemplu, Windows are o poartă ascunsă prin care Microsoft poate forța modificarea oricărui software de pe calculator. Cititorul de e-cărți Amazon Kindle (al cărui nume sugerează că intenția lui este să ardă cărțile oamenilor) are o poartă ascunsă în stilul lui Orwell pe care Amazon a folosit-o în 2009 pentru a șterge de la distanță copiile de pe Kindle ale cărților lui Orwell 1984 și Ferma animalelor pe care utilizatorii le cumpăraseră de la Amazon.

Saas îi dă implicit operatorului serverului puterea de a schimba software-ul folosit sau datele utilizatorilor asupra cărora operează. Din nou, nu este nevoie de niciun cod special pentru a face aceasta.

De aceea, SaaS este echivalent cu un spyware total și o poartă ascunsă larg deschisă și îi conferă operatorului serverului o putere injustă asupra utilizatorului. Nu putem accepta așa ceva.

Cum separăm problema SaaS de problema software-ului privat

SaaS și software-ul privat conduc la rezultate dăunătoare similare, dar mecanismele cauzale sunt diferite. În cazul sofware-ului privat, cauza este că aveți și folosiți o copie care este dificil sau ilegal de modificat. În cazul SaaS, cauza este că folosiți o copie pe care n-o aveți.

Aceste două chestiuni sunt adesea confundate și nu doar din greșeală. Dezvoltatorii web folosesc termenul vag „aplicație web” pentru a pune software-ul serverului în aceeași oală cu programe rulate pe calculatorul dumneavoastră în browserul dumneavoastră. Unele pagini web instalează temporar în browserul dumneavoastră programe JavaScript nebanale sau chiar mari, fără să vă informeze. Când aceste programe JavaScript sunt nelibere, ele sunt la fel de rele ca orice alt software neliber. Aici, totuși, tratăm problema software-ului de pe serverul însuși.

Mulți susținători ai software-ului liber presupun că problema SaaS va fi rezolvată dezvoltând software liber pentru servere. Pentru binele operatorului serverului, ar fi bine ca programele de pe server să fie libere; dacă sunt private, proprietarii lor au putere asupra serverului. Acest fapt este nedrept față de operator, iar pe dumneavoastră nu vă ajută deloc. Dar dacă programele de pe server sunt libere, aceasta nu vă protejează pe dumneavoastră ca utilizator al serverului de efectele SaaS. Ele îi dau libertate operatorului, dar nu dumneavoastră.

Publicarea codului-sursă al software-ului de pe server aduce beneficii comunității: utilizatori pricepuți pot instala servere similare, poate modificând software-ul. Dar niciunul din aceste servere nu v-ar da dumneavoastră controlul asupra calculelor pe care le efectuați pe ele, decât dacă este serverul dumneavoastră. Toate celelalte ar fi SaaS. SaaS vă supune puterii operatorului serverului și singurul remediu este să nu folosiți Saas! Nu folosiți serverul altcuiva pentru a face calculele dumneavoastră pe date furnizate de dumneavoastră.

Cum diferențiem SaaS de alte servicii de rețea

Dacă criticăm SaaS, înseamnă să refuzăm toate serviciile de rețea? Nici vorbă. Majoritatea serverelor nu ridică această problemă, deoarece treaba pe care o faceți cu ele nu este propriul dumneavoastră calcul decât într-un sens banal.

Scopul original al serverelor web nu era să vă execute calculele, ci era să publice informații pe care să le accesați. Chiar și astăzi, majoritatea site-urilor web aceasta fac și problema SaaS nu apare, deoarece să accesați informația publicată a altcuiva nu înseamnă să efectuați propriile dumneavoastră calcule. Nu este o problemă nici să publicați materiale proprii printr-un site de bloguri sau un serviciu de microblogging ca Twitter sau identi.ca. Același lucru este valabil și pentru comunicări care nu se vor private, ca grupurile de discuții. Rețelele sociale se pot extinde în SaaS; totuși, la origine ele sunt doar o metodă de comunicare și publicare, nu SaaS. Dacă folosiți serviciul pentru editări minore a ceea ce vreți să comunicați, aceasta nu este o problemă semnificativă.

Servicii ca motoarele de căutare colectează date de pe web și vă permit să le examinați. Să cercetați colecția lor de date nu reprezintă propriile dumneavoastră calcule în sensul obișnuit - nu dumneavoastră ați furnizat acea colecție - deci nu este SaaS dacă folosiți un astfel de serviciu pentru a căuta pe web. (Totuși, să folosiți motorul de căutare al altcuiva pentru a implementa o funcție de căutare pe propriul site este SaaS)

E-commerce is not SaaS, because the computing isn't solely yours; rather, it is done jointly for you and another party. So there's no particular reason why you alone should expect to control that computing. The real issue in E-commerce is whether you trust the other party with your money and personal information.

Să folosiți serverele unui proiect colaborativ nu este SaaS deoarece calculele pe care le faceți în acest mod nu sunt ale dumneavoastră personal. De pildă, dacă editați pagini pe Wikipedia, nu faceți propriile dumneavoastră calcule, ci colaborați la calculele lui Wikipedia.

Wikipedia își controlează propriile servere, dar grupurile pot da peste problema SaaS dacă își conduc activitățile de grup pe serverul altcuiva. Din fericire, site-urile pentru găzduirea dezvoltării ca Savannah și SourceForge nu ridică problema SaaS, pentru că acolo grupurile se ocupă în principal de publicare și comunicări publice, nu de efectuarea propriilor calcule private.

Jocurile multiplayer sunt o activitate de grup desfășurată pe serverul altcuiva, ceea ce le face SaaS. Dar când datele implicate sunt doar starea jocului și scorul, cel mai mare rău pe care îl poate face operatorul este favoritismul. Puteți ignora acel risc, de vreme ce pare improbabil și miza este mică. Pe de altă parte, când jocul devine mai mult decât un joc, datele problemei se schimbă.

Care servicii online sunt SaaS? Google Docs este un exemplu clar. Activitatea sa de bază este editarea și Google încurajează lumea să-l folosească pentru propriile lor editări; acesta este SaaS. El oferă beneficiul suplimentar al editării colaborative, dar adăugarea de participanți nu schimbă faptul că editarea pe server este SaaS (În plus, Google Docs este inacceptabil deoarece instalează un program JavaScript neliber mare în browserele utilizatorilor). Dacă folosirea unui serviciu pentru comunicare sau colaborare presupune și să faceți cu el cantități substanțiale din propriile calcule, acele calcule sunt SaaS, chiar dacă comunicarea nu este.

Unele site-uri oferă servicii multiple, iar dacă unul nu este SaaS, altul poate fi SaaS. De exemplu, principalul serviciu al lui Facebook este interacțiunea socială, care nu este SaaS; totuși, el admite și aplicații ale unor terțe părți, din care unele pot fi SaaS. Principalul serviciu al lui Flickr este distribuirea de fotografii, care nu este SaaS, dar are și funcții pentru editarea fotografiilor, care este SaaS.

Unele site-uri al căror serviciu principal este publicarea și comunicarea îl extind cu „gestiunea contactelor”: ținerea evidenței oamenilor cu care aveți relații. Să trimită email acelor oameni în numele dumneavoastră nu este SaaS, dar evidența tranzacțiilor cu ei, dacă este substanțială, este SaaS.

Dacă un serviciu nu este SaaS, aceasta nu înseamnă că este în regulă. Există și alte lucruri rele pe care le poate face un serviciu. De exemplu, Facebook distribuie filme în Flash, ceea ce pune presiune pe utilizatori să folosească software neliber și le dă utilizatorilor un sentiment înșelător de confidențialitate. Și acele chestiuni sunt importante, dar acest articol este preocupat de problema SaaS.

Industria IT îi împiedică pe utilizatori să analizeze aceste distincții. Pentru aceasta există termenul pompos „cloud computing” [n. trad. textual, „calcul în nor” (de calculatoare)]. Acest termen este atât de nebulos încât s-ar putea referi la aproape orice folosire a Internetului. El include SaaS și aproape orice altceva. Termenul se pretează numai la afirmații generalizate până la a fi inutile.

Adevăratul sens al lui „cloud computing” este să sugereze o atitudine nesăbuită față de calculele dumneavoastră. El spune „nu puneți întrebări, ci doar aveți încredere în orice firmă fără ezitare. Nu vă îngrijorați de cine vă controlează calculele sau de cine vă stochează datele. Nu căutați un cârlig ascuns în serviciul nostru înainte să-l înghițiți”. Cu alte cuvinte, „gândiți ca un fraier”. Eu prefer să evit termenul.

Cum tratăm problema SaaS

Numai o mică fracțiune din site-urile web fac SaaS; cele mai multe nu creează această problemă. Dar ce să facem în privința celor care o ridică?

Pentru cazul simplu, în care vă executați propriile calcule pe propriile date, soluția este simplă: folosiți propria copie a unei aplicații cu software liber. Editați-vă textele cu o copie a unui editor liber de texte ca GNU Emacs sau cu un procesor liber de texte. Editați-vă fotografiile cu o copie de software liber ca GIMP.

Dar ce facem cu colaborarea cu alte persoane? Poate fi greu să faceți aceasta în prezent fără să folosiți un server. Dacă folosiți unul, să nu aveți încredere într-un server rulat de o companie. Un contract simplu din postura de client nu vă oferă nicio protecție decât dacă ați putea să detectați un abuz și să-i dați în judecată, or compania își scrie probabil contractele pentru a-i permite o gamă largă de abuzuri. Poliția poate să obțină datele dumneavoastră prin citație către companie cu mai puțin temei decât i-ar trebui ca să vă citeze pe dumneavoastră, aceasta presupunând că compania nu le oferă voluntar, asemenea companiilor de telefonie din SUA care și-au ascultat ilegal clienții pentru Bush. Dacă trebuie să folosiți un server, folosiți unul ai cărui operatori vă dau motive de încredere dincolo de un simplu raport comercial.

Totuși, pe termen mai lung, putem crea alternative la folosirea serverelor. De exemplu, putem crea un program peer-to-peer prin care colaboratorii să poată pună în comun date criptate. Comunitatea software-ului liber ar trebui să dezvolte înlocuitori peer-to-peer pentru „aplicații web” importante. Ar fi înțelept ca acestea să fie publicate sub licența GNU Affero GPL, de vreme ce sunt candidați posibili pentru a fi convertiți la programe server. Proiectul GNU caută voluntari care să lucreze la astfel de înlocuitori. Invităm și alte proiecte de software liber să ia în considerare acest aspect în designul lor.

Între timp, dacă o companie vă invită să-i folosiți serverele pentru a vă face propriile operații de calcul, nu cedați; nu folosiți SaaS. Nu cumpărați și nu instalați „thin clients” [n. trad. textual, „clienți subțiri”], care sunt doar niște computere atât de slabe încât vă fac să executați munca reală pe un server, decât în cazul când le veți folosi cu serverul dumneavoastră. Folosiți un computer adevărat și stocați-vă datele acolo. Faceți-vă treaba cu propria dumneavoastră copie a unui program liber, de dragul libertății dumneavoastră.