English [en]   العربية [ar]   български [bg]   català [ca]   Deutsch [de]   español [es]   français [fr]   Bahasa Indonesia [id]   日本語 [ja]   한국어 [ko]   Nederlands [nl]   polski [pl]   română [ro]   русский [ru]   српски [sr]   தமிழ் [ta]   简体中文 [zh-cn]   繁體中文 [zh-tw]  

Aceasta este o traducere a unei pagini originale scrisă în engleză.

De ce n-ar trebui să folosiţi Licenţa Publică GNU Redusă (Lesser GPL) pentru următoarea d-voastră librărie

Proiectul GNU are două licenţe principale aplicabile librăriilor. Una dintre ele este licenţa publică GNU redusă (Lesser GPL), iar cealaltă este licenţa publică GNU (GPL) ordinară. Alegerea licenţei este extrem de importantă: folosirea licenţei Lesser GPL permite folosirea librăriei în programe proprietare, în vreme ce folosirea licenţei publice GNU (GPL) obişnuite permite folosirea librăriei doar pentru programe libere.

Care dintre licenţe este potrivită pentru o anumită librărie este o chestiune de strategie şi depinde de detaliile situaţiei. În prezent, cele mai multe dintre librăriile GNU sunt protejate de licenţa publică GNU redusă (Lesser GPL), ceea ce înseamnă că acum folosim doar una dintre aceste strategii, neglijând-o pe cealaltă. Prin urmare încercăm să căutăm ca mai multe librării să fie distribuite sub licenţa publică GNU (GPL) ordinară.

Programatorii de software proprietare au avantajul banilor; programatorii de software liber trebuie să-si creeze avantaje unul altuia. Folosind licenţa publică GNU (GPL) ordinară pentru o librărie dă programatorilor de software liber un avantaj faţă de programatorii de software proprietare: o librărie pe care ei o pot folosi iar programatorii de software proprietare nu.

Folosirea licenţei publice GNU (GPL) nu este avantajoasă pentru orice librărie. Există însă condiţii în care devine mai potrivită decât licenţa publică GNU redusă (Lesser GPL). Cazul cel mai frecvent este atunci când capabilităţile unei librării libere sunt deja disponibile programatorilor de software proprietare prin folosirea altor librării. În acest caz librăria nu poate da software-ului liber nici un avantaj special, aşa că este mai bine să se folosească licenţa publică GNU redusă (Lesser GPL) pentru respectiva librărie.

Acesta este motivul pentru care am folosit licenţa publică GNU redusă (Lesser GPL) în cazul librăriei GNU C. La urma urmei, există o mulţime de alte librării C, iar folosind librăria publică GNU (GPL) pentru librăria noastră i-ar fi condus pe programatorii de software proprietare să folosească altă librărie, cu alte cuvinte nici o problemă pentru ei, doar pentru noi.

Cu toate acestea, când o librărie furnizează o capabilitate unică şi importantă, cum ar fi GNU Readline, avem o cu totul altă poziţie. Librăria Readline implementează capabilitatea de a edita şi aminti intrările utilizatorului în cazul programelor interactive, iar aceasta este o capabilitate în general nedisponibilă în altă parte. A o distribui sub licenţa publică GNU (GPL) şi limitând folosirea ei doar de către programele libere dă comunităţii noastre un avantaj semnificativ. Există cel puţin un program care a fost conceput ca software liber exact din cauză că a avut nevoie de Readline.

Dacă adunăm o colecţie puternică de librării sub licenţa publică GNU (GPL) care nu au un paralel în tabăra software-ului proprietare această colecţie va furniza o gamă de module utile ce pot servi ca şi cărămizi în noi programe libere. Acesta va fi un avantaj substanţial pentru dezvoltarea în continuare a software-ului liber, iar unele proiecte vor decide să dezvolte software liber pentru a putea folosi aceste librării. Proiecte dezvoltate de Universităţi pot fi uşor influenţate; în ziua de azi, pe măsură ce companiile încep să considere producerea de software liber, chiar şi anumite proiecte comerciale pot fi influenţate în mod similar.

Programatorii de software proprietare, încercând să refuze concurenţei libere un important avantaj, vor încerca să convingă autorii să nu contribuie librării către colecţia protejată de licenţa publică GNU (GPL). De exemplu ei ar putea apela la ego-ul autorilor, promiţând „mai mulţi utilizatori pentru librărie” dacă îi lasă să folosească codul librăriei în programe proprietare. Popularitatea este tentantă şi este uşor pentru un programator de librării să ajungă la concluzia că o creştere a popularităţii acelei librării este ceea ce comunitatea are nevoie mai presus de orice.

Dar n-ar trebui să cedăm acestor tentaţii, deoarece putem realiza mult mai mult dacă rămânem uniţi. Noi, programatorii de software liber, ar trebui să ne ajutăm unul pe celălalt. Prin distribuirea de librării ce sunt disponibile numai software-ului liber noi putem ajuta alte pachete de software libere să depăşească în calitate alternativele proprietare. Ca urmare întreaga miscare a software-ului liber va avea mai multă popularitate, pentru că software-ul liber ca un întreg se va prezenta mai bine în faţa concurenţei.

[FSF logo]“Our mission is to preserve, protect and promote the freedom to use, study, copy, modify, and redistribute computer software, and to defend the rights of Free Software users.”

The Free Software Foundation is the principal organizational sponsor of the GNU Operating System. Support GNU and the FSF by buying manuals and gear, joining the FSF as an associate member, or making a donation, either directly to the FSF or via Flattr.

înapoi în sus