English [en]   العربية [ar]   català [ca]   Česky [cs]   Deutsch [de]   ελληνικά [el]   español [es]   français [fr]   Bahasa Indonesia [id]   italiano [it]   日本語 [ja]   Nederlands [nl]   polski [pl]   português do Brasil [pt-br]   română [ro]   русский [ru]   slovenščina [sl]   српски [sr]   தமிழ் [ta]   Türkçe [tr]  

This translation may not reflect the changes made since 2002-09-14 in the English original. Please see the Translations README for information on maintaining translations of this article.

Categorii de software liber și non-liber

De asemenea citiți articolul  „Termeni vagi sau înșelători și expresii care ar trebui evitate

Această diagramă de Chao-Kuei explică diferitele categorii de software. Imaginea este disponibilă și ca fisier XFig, ca  imagine JPEG și ca o imagine PNG mărită de 1.5 ori.

Software liber

Software-ul liber este software-ul caracterizat de permisiunea acordată publicului de a-l utiliza, copia și distribui, întocmai sau cu modificări, gratuit sau contra cost. De asemenea, codul-sursă trebuie să fie disponibil utilizatorilor. „Dacă nu are sursă, nu e software liber”. Aceasta e o definiție simplificată; studiați  definiția integrală.

Dacă un program este liber, atunci acesta poate fi inclus într-un sistem de operare ca GNU, sau în versiuni libere ale sistemului GNU/Linux.

Există numeroase căi de a transforma un program într-un program liber - e vorba de aspecte de detaliu, care pot fi soluționate în mai multe moduri și care, toate, transformă programul într-unul liber. Unele din aceste variații sunt descrise mai jos.

Software-ul liber e caracterizat de libertate, nu de preț. Dar companiile producătoare de software privat folosesc uneori noțiunea de „free software”  (care în engleză înseamnă „software liber”, dar și „software gratuit”)  pentru a se referi la preț. Uneori companiile vor să spună că puteți obține o copie în formă binară fără a plăti bani; alteori o copie e inclusă pe computerul pe care îl cumpărați. Aceste situații nu au nimic în comun cu ceea ce noi înțelegem prin „software liber” în cadrul Proiectului GNU. 

Din cauza acestei posibile confuzii, când o companie software spune că produsul său este software liber, verificați termenii licenței de utilizare pentru a vedea dacă într-adevăr utilizatorii au toate libertățile pe care le presupune software-ul liber. Uneori chiar este vorba de software liber; alteori, nu.

Numeroase limbi au cuvinte distincte pentru „liber”, (în sensul din „exprimare liberă”) și „liber” (în sensul din „intrare liberă”). Spre exemplu, în română există „liber” și „gratuit”. Engleza are cuvântul „gratis” care se refera fără echivoc la preț, dar nici un cuvânt care să se refere, fără echivoc, la libertate. Aceasta e o situație nefericită, întrucât un asemenea cuvânt ar fi extrem de util. Avem o listă de traduceri ale noțiunii de "software liber" în diverse alte limbi.

Software-ul liber este mai fiabil decât software-ul non-liber.

Software open source

Termenul "open source" e utilizat de unele persoane pentru a desemna, mai mult sau mai puțin, același lucru cu software-ul liber. Noi preferăm termenul  „software liber”; urmați linkul pentru a vedea de ce.

Software în domeniul public

Software-ul în domeniul public este software-ul care nu se află sub incidența copyright-ului. E vorba de un caz particular de software liber în afara copyleft-ului, ceea ce înseamnă că unele copii sau versiuni modificate pot să nu fie libere de loc.

Uneori expresia „în domeniul public” este folosită într-un mod neglijent, pentru a exprima  „gratuit” sau „disponibil gratis”. Totuși, „domeniul public” este un termen juridic care înseamnă „în afara copyright-ului”. Pentru detalii, recomandăm utilizarea notiunii de „domeniu public” doar cu acest sens, și sa utilizati alti termeni pentru a exprima alte sensuri.

Software sub incidenta copyleft-ului

Software-ul sub incidența copyleft-ului este software-ul ai cărui termeni de distribuție nu permit redistribuitorilor să adauge restricții adiționale când redistribuie sau modifică software-ul. Aceasta înseamnă că toate copiile software-ului, chiar dacă au fost modificate, trebuie să fie software liber.

În cadrul Proiectului GNU, plasăm sub copyleft aproape tot software-ul pe care îl creăm, deoarece scopul nostru este de a da tuturor utilizatorilor libertățile pe care le sugerează noțiunea de „software liber”. Studiați pagina Copyleft pentru detalii suplimentare asupra efectelor copyleft-ului și asupra motivelor pentru care îl folosim.

Copyleft-ul este un concept general; pentru a plasa un program sub incidența copyleft-ului, e necesar să utilizați un set de termeni și condiții de distribuție. Există mai multe modalități de a stipula termenii de distribuție sub copyleft.

Software liber în afara copyleft-ului

Software-ul liber în afara copyleft-ului beneficiază, din partea autorului său, de permisiunea acordată utilizatorilor de a-l redistribui și modifica, și de asemenea de a adăuga restricții suplimentare în cazul redistribuiririi.

Dacă un program este liber dar se află în afara incidenței copyleft-ului, atunci unele copii sau versiuni modificate pot să nu fie libere deloc. O companie IT poate compila programul, cu sau fără modificari, și distribui fișierul executabil ca un produs software privat.

Aceasta situație se regăsește în exemplul  sistemului X Window. Consortiul X distribuie X11 sub termeni de utilizare care îl fac software liber în afara copyleft-ului. Daca doriți, puteți obține o copie care conține acești termeni de distribuție și care este liberă. Totuși, există și versiuni non-libere, și de asemenea există workstations și plăci grafice pentru PC-uri pentru care doar versiunile non-libere sunt compatibile. Dacă folosiți asemenea echipamente hardware, X11 nu este, pentru dumneavoastră, utilizabil ca software liber.

Software sub incidența GPL

Licența Generală Publică (GNU GPL) este un acord de condiții de distribuție privind plasarea unui program sub copyleft. Proiectul GNU o folosește ca acord de utilizare pentru cea mai mare parte a software-ului GNU.

Sistemul GNU

Sistemul GNU este un sistem de operare liber, complet, similar Unix-ului.

Un sistem de operare similar Unix-ului constă din mai multe programe. Sistemul GNU include tot software-ul GNU, ca și numeroase alte pachete de distribuție ca sistemul X Window și TeX, care nu sunt software GNU.

Noi am dezvoltat și acumulat componente pentu sistemul GNU încă din 1984; prima lansare a unui „sistem GNU complet” s-a produs în 1996. în 2001, sistemul funcționează corespunzător, și se lucrează la includerea în sistem a GNOME și ppp. Între timp, sistemul GNU/Linux, un derivat al sistemului GNU, care folosește kernel Linux, a devenit un uriaș succes.

Din moment ce scopul GNU este libertatea, fiecare component al sistemului GNU trebuie să fie software liber. Nu toate componentele trebuie să se afle sub copyleft, însă; orice formă de software liber este juridic acceptabilă pentru a fi inclusă în sistem dacă îndeplinește obiectivele noastre. Putem folosi și chiar folosim software liber în afara copyleft-ului, ca de exemplu sistemul X Window.

Programele GNU

„Programele GNU” reprezintă același lucru cu software-ul GNU. Un program oarecare este un program GNU dacă este software GNU.

Software GNU

Software-ul GNU este software distribuit în cadrul Proiectului GNU. Cea mai mare parte a software-ului GNU se afla sub copyleft, însă nu integral; totuși, tot software-ul GNU trebuie să fie software liber.

Dacă un program este software GNU, noi îl considerăm că este program GNU.

O parte a software-ului GNU este scris de membri ai Fundației pentru Software Liber, dar cea mai mare parte a sa este creată de voluntari. O parte a software-ului donat se află sub copyright-ul Fundației pentru Software Liber; altă parte se află sub copyright-ul creatorilor săi.

Software privat (ne-liber)

Software-ul privat (ne-liber) este software-ul care este non-liber. Utilizarea, redistribuirea sau modificarea sa sunt interzise, sau atât de restricționate încât în mod concret nu se pot desfășura în libertate. 

Fundația pentru Software Liber urmează regula potrivit căreia nu putem instala nici un fel de software privat pe computerele noastre, cu excepția situației temporare în care intenționăm să creăm o alternativă liberă de program pentru acel produs privat. Cu excepția acestei situații, credem că nu există justificare pentru instalarea unui program privat.

Spre exemplu, am simțit că era justificată instalarea Unix-ului pe computerele noastre în anii '80, deoarece l-am folosit pentru a crea o alternativă liberă la el. Astăzi, când exista sisteme libere de operare, aceasta scuză nu mai este validă; am eliminat toate sistemele non-libere de operare, și orice computer pe care îl avem trebuie să ruleze sisteme de operare complet libere.

Nu cerem ca utilizatorii GNU, sau suporterii GNU, să respecte cu strictețe această regulă. Am creat această regulă doar pentru noi. Dar sperăm că vă veți decide și dumneavoastră să o urmați.

Noțiunea de „freeware” nu are o definiție unanim acceptată, dar este utilizat în practică pentru pachete de distribuție care permit redistribuirea dar nu permit modificarea (și al caror cod-sursă nu este disponibil). Aceste pachete nu sunt software liber, așa încât vă rugăm să nu vă referiți la ele ca „software liber”.

Shareware

Shareware este software-ul caracterizat de permisiunea acordată oricui de a redistribui copii, dar sub condiția obligatorie a achiziționării unei licențe contra cost în cazul în care se dorește continuarea utilizării sale.

Shareware-ul nu este software liber, și nici măcar semi-liber. Aceasta, din două motive:

Software comercial

„Comercial” și „privat” nu înseamnă același lucru! Software-ul comercial este software-ul dezvoltat de o companie care intenționează să obțină profit din utilizarea software-ului. Cea mai mare parte a software-ului comercial este privat, dar există și software comercial liber, și software non-comercial non-liber.

Spre exemplu, GNU Ada e distribuit în conditiile Licentei Generale Publice GNU, și toate copiile sale sunt libere; dar dezvoltatorii săi vând contracte de suport. Când agenții lor de vânzări discută cu potențiali clienți, uneori clienții spun „Ne-am simți mai în siguranță cu un compiler comercial”. Agenții de vânzări răspund „GNU Ada este un compiler comercial; atâta doar că este software liber.”

Din punctul de vedere al Proiectului GNU, accentul cade invers: este mai important că GNU Ada este software liber; dacă este sau nu comercial nu prezintă prea mare importanță. Totuși, dezvoltările adiționale ale GNU Ada care rezultă din caracterul său comercial sunt categoric benefice.

Ajutați-ne, deci, să explicăm că este posibil să existe software comercial liber. Puteți ajuta făcând efortul de a evita să spuneți „software comercial” când de fapt vreți să spuneți „software privat”.

[FSF logo]“Our mission is to preserve, protect and promote the freedom to use, study, copy, modify, and redistribute computer software, and to defend the rights of Free Software users.”

The Free Software Foundation is the principal organizational sponsor of the GNU Operating System. Support GNU and the FSF by buying manuals and gear, joining the FSF as an associate member, or making a donation, either directly to the FSF or via Flattr.

înapoi în sus