English [en]   Deutsch [de]   español [es]   français [fr]   hrvatski [hr]   italiano [it]   日本語 [ja]   polski [pl]   português do Brasil [pt-br]   română [ro]   русский [ru]   українська [uk]  

This translation may not reflect the changes made since 2014-03-12 in the English original. You should take a look at those changes. Please see the Translations README for information on maintaining translations of this article.

Explicația pentru care nu recomandăm alte sisteme

Suntem deseori întrebați de ce nu recomandăm un anumit sistem — de regulă, o distribuție de GNU+Linux populară. Răspunsul pe scurt la acea întrebare este că nu urmează recomandările pentru o distribuție de sistem liberă. Dar, din moment ce nu este tot timpul evident prin ce un anumit sistem nu reușește să urmeze recomandările, această listă oferă mai multe informații despre problemele anumitor distribuții nelibere binecunoscute.

Pentru a afla mai mult despre sistemele GNU+Linux pe care le recomandăm, consultați lista noastră de distribuții de GNU+Linux libere.

Cu câteva excepții notabile, toate distribuțiile listate pe această pagină încalcă recomandările în cel puțin două aspecte importante:

Aici sunt listate în ordine alfabetică unele distribuții de GNU+Linux nelibere binecunoscute, cu note sumare despre lacunele lor. Nu ne propunem să fim exhaustivi; din moment ce cunoaștem unele motive pentru care nu putem recomanda o anumită distribuție, nu continuăm să ne uităm după toate motivele.

O distribuție s-ar putea să se fi schimbat de ultima oară când am actualizat informațiile despre ea; dacă credeți că una din problemele menționate aici a fost corectată, vă rugăm să ne dați de știre. Totuși, vom studia și recomanda o distribuție doar dacă dezvoltatorii ei ne cer recomandarea.

GNU+Linux Arch

Arch are cele două probleme obișnuite: nu există nicio politică clară cu privire la ce programe pot fi incluse și sunt livrate pete nelibere cu nucleul lor, Linux. Arch nici nu are o politică de a nu distribui programe nelibere prin canalele lor normale.

Canaima

GNU+Linux Canaima este o distribuție realizată de guvernul Venezuelei pentru a distribui calculatoare cu GNU+Linux. În timp ce per ansamblu planul este admirabil, Canaima este defectuoasă fiindcă include programe nelibere.

Meniul ei principal are o opțiune, „Instalează programe nelibere”, care instalează toți piloții neliberi, chiar și pe aceia care nu sunt necesari. De asemenea, distribuția pune la dispoziție pete pentru nucleul Linux și invită utilizatorii să instaleze aplicații nelibere, inclusiv Flash Player.

CentOS

Nu cunoaștem alte probleme în CentOS pe lângă cele două obișnuite: nu există nicio politică clară cu privire la ce programe pot fi incluse și sunt livrate pete nelibere cu nucleul Linux. Bineînțeles, fără o politică fermă pusă la punct, s-ar putea să fie incluse și alte programe nelibere pe care noi le-am ratat.

GNU+Linux Debian

Contractul Social al proiectului Debian declară scopul de a face Debian în totalitate liber și Debian în mod conștiincios ține programele nelibere afară din sistemul oficial Debian. Totuși, Debian pune la dispoziție și un depozit de programe nelibere. Conform proiectului, aceste programe „nu fac parte din sistemul Debian”, dar depozitul este găzduit pe multe dintre serverele principale ale proiectului și oamenii pot să afle ușor de aceste pachete nelibere navigând prin baza de date de pachete de pe Internet a lui Debian.

Există și un depozit „contrib”; pachetele lui sunt libere, dar unele dintre ele există ca să încarce programe proprietărești separat distribuite. Nici acesta nu este separat complet de distribuția principală Debian.

Versiunile anterioare de Debian conțineau pete nelibere cu Linux, nucleul. Odată cu versiunea Debian 6 („squeeze”) din februarie 2011, aceste pete au fost mutate afară din distribuția principală în pachete separate din depozitul neliber. Totuși, problema persistă parțial: instalatorul în unele cazuri recomandă aceste fișiere de microprograme nelibere pentru perifericele mașinii.

Fedora

Fedora are o politică clară cu privire la ce poate fi inclus în distribuție și se pare că este atent respectată. Politica cere ca mai toate programele și tipurile de caractere (fonts) să fie disponibile sub o licență liberă, dar face o excepție pentru anumite feluri de microprograme nelibere. Din nefericire, decizia de a permite acele microprograme în politică împiedică Fedora să satisfacă recomandările pentru o distribuție de sistem liberă.

GNU+Linux Gentoo

Gentoo include rețete de instalare pentru un număr de programe nelibere prin sistemul său principal de pachete.

GNU+Linux Mandriva

Mandriva are o politică declarată cu privire la ce poate fi inclus în sistemul principal. Este bazată pe cea a proiectului Fedora, ceea ce înseamnă că permite să fie incluse și anumite feluri de microprograme nelibere. Pe deasupra, permite să fie incluse programe publicate sub Licența Artistică (Artistic License) originală, chiar dacă aceea este o licență neliberă.

De asemenea, Mandriva pune la dispoziție programe nelibere prin depozite dedicate.

GNU+Linux Mint

Mint nu are o politică împotriva includerii de programe nelibere, include pete binare nelibere în piloții împachetați cu nucleul și include programe nelibere în depozitele sale. Include chiar și codoare-decodoare proprietărești.

GNU+Linux openSUSE

openSUSE oferă acces utilizatorilor săi la un depozit de programe nelibere. Acesta este un exemplu care arată cum „deschis” („open”) este mai slab decât „liber”.

GNU+Linux Red Hat

Distribuția pentru întreprinderi a lui Red Hat urmează în principal aceleași politici ca Fedora, cu acea unică excepție. Prin urmare, nu o recomandăm din aceleași motive. Pe lângă acestea, Red Hat nu are nicio politică împotriva punerii la dispoziție a programelor nelibere pentru sistem prin canale de distribuție suplimentare.

Slackware

Slackware are cele două probleme obișnuite: nu există nicio politică clară cu privire la ce programe pot fi incluse și sunt incluse pete nelibere în Linux, nucleul. De asemenea, livrează programul neliber de redare a imaginilor xv. Bineînțeles, fără o politică fermă împotriva lor, mai multe programe nelibere ar putea intra în distribuție în orice moment. Există și o listă neoficială a programelor nelibere din Slackware.

SteamOS

SteamOS, o versiune de GNU+Linux care va fi distribuită de Valve, de fapt nu este încă disponibilă pentru descărcare. În prezent, putem să spunem că este foarte puțin probabil să fie un sistem de operare care respectă libertatea utilizatorului, pentru că este conceput să funcționează în strânsă legătură cu serviciul Steam. Steam folosește Administrarea Digitală a Restricțiilor (DRM) pentru a impune restricții asupra programelor pe care le distribuie. SteamOS va trebui să conțină programele proprietărești necesare pentru a aplica aceste restricții. De asemenea, va fi proiectat să promoveze și să integreze magazinul Steam, care promovează un număr mare de programe proprietărești.

GNU+Linux SUSE

Pe lângă cele două probleme obișnuite, mai multe programe nelibere sunt disponibile pentru descărcare de la situl de FTP oficial al lui SUSE.

GNU+Linux Ubuntu

Ubuntu pune la dispoziție anumite depozite de programe nelibere și Canonical promovează în mod expres și recomandă programe nelibere sub numele Ubuntu în unele canale de distribuție ale sale. Ubunutu oferă opțiunea de a instala doar pachete libere, ceea ce înseamnă că oferă și opțiunea de a instala pachete nelibere. În plus, versiunea de Linux, nucleul, inclus în Ubuntu conține pete de microprograme.

Politica mărcii comerciale a lui Ubuntu interzice redistribuția comercială a copiilor exacte de Ubuntu, negând astfel o libertate importantă.

Din octombrie 2012, Ubuntu trimite date personale despre căutările utilizatorilor către un server care aparține lui Canonical, care trimite înapoi reclame să cumperi chestii de la Amazon. Strict vorbind, acest lucru nu afectează libertatea lui Ubuntu ca sistem de operare, dar este o încălcare a dreptului utilizatorilor la viață privată. De asemenea, încurajează utilizatorii să cumpere de la Amazon, o firmă asociată cu DRM-ul precum și cu relele tratamente aplicate muncitorilor, autorilor și editorilor.

Acest program publicitar reprezintă una din rarele ocazii în care un dezvoltator de programe libere continuă să păstreze o funcționalitate malițioasă în versiunea sa de program.

Câteva alte distribuții

Aici discutăm despre unele sisteme care nu sunt GNU+Linux.

Sisteme BSD

FreeBSD, NetBSD și OpenBSD, toate trei includ instrucțiuni pentru obținerea programelor nelibere în sistemul lor de portări. În plus, nucleele lor includ pete de microprograme nelibere.

Microprogramele nelibere folosite cu Linux, nucleul, sunt denumite „pete” și așa folosim noi termenul. În limbajul specific lui BSD, termenul „pată” („blob”) înseamnă altceva: un pilot neliber. OpenBSD și probabil alte distribuții de BSD (denumite „proiecte” de dezvoltatorii de BSD) au o politică de a nu le include pe acestea din urmă. Aceea este politica corectă în ceea ce privește piloții; dar când dezvoltatorii spun că aceste distribuții „nu conțin pete”, se creează o neînțelegere. Aceștia nu se referă la pete de microprograme.

Nicio distribuție de BSD nu are politici împotriva microprogramelor proprietărești disponibile doar în format binar care pot fi încărcate chiar și de piloții liberi.

Haiku

Haiku include anumite programe pe care nu ai voie să le modifici. Mai include și pete nelibere de microprograme.

CyanogenMod

Această versiune de Android modificată conține biblioteci nelibere. De asemenea, explică cum să instalezi aplicații nelibere pe care Google le distribuie cu Android.

[FSF logo]“Our mission is to preserve, protect and promote the freedom to use, study, copy, modify, and redistribute computer software, and to defend the rights of Free Software users.”

The Free Software Foundation is the principal organizational sponsor of the GNU Operating System. Support GNU and the FSF by buying manuals and gear, joining the FSF as an associate member, or making a donation, either directly to the FSF or via Flattr.

înapoi în sus