Traduceri ale acestei pagini

Scurtă istorie a sistemului GNU

 [Imagine a ceea ce-i GNU]

Proiectul GNU a creat un sistem de operare complet liber, ce are o compatibilitate originară cu Unix. "GNU" semnifică "GNU Nu-i Unix". Richard Stallman a facut anunțul inițial al Proiectului GNU in septembrie 1983. O versiune mai lungă, numită Manifestul GNU, a fost publicată in septembrie 1985. Aceasta a fost tradusă în mai multe limbi.

Numele "GNU" a fost ales fiindcă împlinea cîteva năzuințe: în primul rînd, deoarece era un acronim recursiv pentru "GNU Nu-i Unix", apoi, pentru că era un cuvînt adevărat, și, nu în ultimul rînd, deoarece era hazliu de rostit (sau de cîntat).

Cuvîntul "liber" din "Software liber" se referă la libertate și nicidecum la preț. Puteți la fel de bine plăti pentru a obține o copie a unui software GNU, precum o puteti dobîndi gratuit. Oricum, de îndată ce aveți software-ul dețineți trei libertăți esențiale. Prima este libertatea de a copia programul și de a-l dărui prietenilor sau colegilor dumneavoastră; a doua este libertatea de a îl modifica dupa cum doriți, avînd acces deplin asupra codului său sursă, iar a treia este aceea de a distribui o versiune a sa îmbunătățită, contribuind astfel la dezvoltarea comunității. (Dacă redistribuiți software GNU, puteți percepe o taxă pentru transferul copiilor sau le puteti împărți gratuit.)

Proiectul pentru dezvoltarea sistemului GNU se numește "Proiectul GNU". Acesta a fost conceput în 1983 ca o modalite de a renaște spiritul de cooperare ce domnise la începuturi în comunitatea informatică --- de a face cooperarea din nou posibilă prin înlăturarea piedicilor impuse în calea ei de către deținătorii de software proprietar.

În 1971, cînd Richard Stallman și-a început cariera la MIT, el a lucrat într-un grup ce utiliza exclusiv software liber. Chiar și companiile de software distribuiau deseori software liber. Programatorii erau liberi să colaboreze unul cu celălalt și o făceau adesea.

În anii '80, însă, aproape tot software-ul devenise proprietar, ceea ce înseamnă că avea deținători ce inhibau și interziceau cooperarea între utilizatori. Această stare a făcut necasară înființarea Proiectului GNU.

Orice computer are neapărat nevoie de un sistem de operare; dacă nu există un sistem de operare liber nu poți nici măcar să începi să îl folosești fără a recurge la software proprietar. De aceea primul pas pe calea Proiectului GNU trebuia neapărat să fie crearea unui sistem de operare liber.

Am decis să alcătuim sistemul de operare pentru a fi compatibil cu Unix fiindcă planul său general era deja verificat și portabil, și, în plus, deoarece compatibilitatea ar fi ușurat trecearea utilizatorilor de Unix către GNU.

Un sistem de operarea asemenea Unix-ului înseamnă mult mai mult decît un simplu nucleu; el cuprinde, de asemenea, compilatoare, editoare, modelatoare de text, software de mail și multe alte lucruri. De aceea, scrierea unui sistem de operare complet este o muncă titanică. Am început în 1984 și ne-a luat mulți ani. Fundatia Pentru Software Liber (FSF) a fost întemeiată in 1985, la început cu scopul de a strînge fonduri pentru Proiectul GNU.

Proiectul inițial s-a împlinit. Pînă în 1990 reușisem să întemeiem sau să terminăm toate elementele importante cu excepția unuia: nucleul. Apoi Linux, un nucleu asemenea Unix-ului, a fost creat de Linus Torwalds în 1991, devenind software liber în 1992. Din îmbinarea sistemului aproape complet GNU cu nucleul Linux a rezultat un sistem de operare plenar: GNU/Linux. Se estimează că zeci de milioane de oameni folosesc acum sisteme GNU/Linux, incluzînd Slackware, Debian, Red Hat și altele.

însă Proiectul GNU nu se limitează doar la sistemul de operare. Noi năzuim să creăm și să furnizăm o gamă largă de software, orice ar fi dorit de un numar mare de utilizatori. Aceasta include și software-ul aplicație. Urmați Directorul de software liber pentru a vedea un catalog de programe aplicații libere.

De asemenea, dorim să furnizăm software și pentru cei ce nu sunt experți în informatică. De aceea, am creat o interfață grafică menită a-i sprijini pe începători în folosirea sistemului GNU.

Mai mult, dorim să creăm jocuri și alte programe recreative. Mai multe jocuri libere sunt deja disponibile.

Cît de departe poate păși software-ul liber? Nu există hotare decît atunci cînd legi precum cele ce reglementează drepturile de autor interzic cu desăvîrșire existența sa. Aspirația noastră absolută este să făurim software liber pentru toate lucrurile pe care utilizatorii de computere doresc să le îndeplinească, lăsînd astfel software-ul proprietar o simplă amintire întunecată.


Mai multe despre Proiectul GNU


Traduceri ale acestei pagini:
[ български | CatalĂ? | 简体中文 | 繁體中文 | Česky | English | EspaĂ?ol | FranĂ?ais | Bahasa Indonesia | Italiano | 日本?Ș? | 한국어 | polski | PortuguĂȘs | Српс?șи | Svenska ]