English [en]   Afrikaans [af]   العربية [ar]   Azərbaycanca [az]   български [bg]   বাংলা [bn]   català [ca]   čeština [cs]   dansk [da]   Deutsch [de]   ελληνικά [el]   Esperanto [eo]   español [es]   فارسی [fa]   français [fr]   galego [gl]   עברית [he]   hrvatski [hr]   magyar [hu]   Bahasa Indonesia [id]   italiano [it]   日本語 [ja]   한국어 [ko]   lietuvių [lt]   norsk (bokmål) [nb]   Nederlands [nl]   polski [pl]   português do Brasil [pt-br]   română [ro]   русский [ru]   slovenčina [sk]   slovenščina [sl]   српски [sr]   svenska [sv]   தமிழ் [ta]   Tagalog [tl]   Türkçe [tr]   українська [uk]   简体中文 [zh-cn]   繁體中文 [zh-tw]  

This translation may not reflect the changes made since 2004-02-17 in the English original. Please see the Translations README for information on maintaining translations of this article.

Definiția software-ului liber

This page is maintained by the Free Software Foundation's Licensing and Compliance Lab. You can support our efforts by making a donation to the FSF. Have a question not answered here? Check out some of our other licensing resources or contact the Compliance Lab at licensing@fsf.org.

Formulăm această definiție a software-ului liber pentru a explica cu claritate ce caracteristici trebuie să aibă un anumit program de calculator pentru a fi considerat software liber.

„Software-ul liber” e caracterizat de libertate, și nu de preț. Pentru a înțelege conceptul, trebuie să vă gandiți la „libertate” în sens de „libertate de expresie” și nu în sens de „intrare liberă” (la un spectacol, film, ș.a.m.d.).

Software-ul liber e caracterizat de libertatea acordată utilizatorilor săi de a-l utiliza, copia, distribui, studia, modifica și îmbunătăți. Mai exact, e vorba de patru forme de libertate a utilizatorilor săi:

Un program este software liber dacă întrunește toate aceste libertăți. Astfel, ar trebui să fiți liberi să redistribuiți copii, modificate sau nu, gratuit sau contra unei sume pentru costurile de desfacere, oricui, oriunde. Libertatea de a face aceste lucruri înseamnă (printre altele) că nu e necesar să cereți sau să plătiți pentru a primi permisiune în acest scop.

Trebuie de asemenea să aveți libertatea de a face modificări și de a le folosi pentru uz personal, cu titlu profesional sau în scop recreativ, fără a menționa cuiva că aceste modificări există. Dacă totuși faceți publice aceste modificări, trebuie să nu fiți obligat să notificați pe cineva în mod special, sub nici o formă.

Libertatea de a utiliza un program presupune că acesta să poată fi folosit de orice persoană sau organizație, pe orice tip de sistem computerizat, pentru orice formă de activitate, și fără a trebui să comunice aceasta autorului programului sau altei entități juridice.

Libertatea de a redistribui copii trebuie să includă forme binare sau executabile ale programului, ca și codul sursă, atât în versiunile originale cât și în cele modificate. (Distribuirea programelor în formă executabilă e necesară pentru ușurința instalării sistemelor de operare libere). Putem chiar trece cu vederea faptul că nu există concret posibilitatea de a produce formă binară sau executabilă pentru un anumit program (anumite limbaje de calculator nu suportă acest mod de lucru), dacă se acordă dreptul de a le distribui și sub aceste forme (în caz că găsiți sau dezvoltați o metodă prin care să le produceți).

Pentru a avea libertatea de a opera modificări, și de a publica versiuni îmbunătățite, trebuie să aveți acces la codul-sursă al programului. Accesibilitatea codului-sursă este deci o condiție necesară pentru a califica un program ca „liber”.

Pentru ca aceste libertăți să fie reale, ele trebuie să fie irevocabile atât timp cât utilizatorii nu comit vreo faptă ilegală; dacă autorul programului are prerogativa de a revoca licența fără a-și întemeia această decizie pe comiterea unei anumite fapte de către utilizator, software-ul nu este liber.

Totuși, există și anumite reguli acceptabile privind distribuirea de software liber, atunci când aceste reguli nu afectează libertățile centrale. Spre exemplu, copyleft (pe scurt) este regula potrivit căreia, prin redistribuirea software-ului, nu puteți adăuga limitări libertăților fundamentale ale altor utilizatori. Această regulă nu contravine libertăților fundamentale, ci le protejează.

În cadrul proiectului GNU, utilizăm conceptul de „copyleft” pentru a proteja juridic aceste libertăți pentru public. Există însă și software liber în afara copyleft-ului. Considerăm că există motive serioase pentru care e preferabilă utilizarea copyleft-ului, dar dacă programul d-voastră este software liber în afara copyleft-ului, vom putea în continuare să îl utilizăm. Citiți articolul „Categoriile de software liber” pentru a vedea relațiile și diferențele dintre „software-ul liber”, „software-ul sub copyleft” și alte categorii de software.

„Software liber” nu înseamnă „non-comercial”. Un program liber trebuie să fie utilizabil în scop comercial, și disponibil pentru dezvoltare și distribuție comercială. Dezvoltarea comercială a software-ului liber nu mai este ceva neobișnuit; iar software-ul comercial liber este foarte important. Astfel, se poate întâmpla să plătiți pentru a dobândi cópii ale unor programe GNU, ori, la fel de bine, puteți obține cópii fără a plăti pentru ele. Indiferent de modul în care obțineți programele, veți avea libertatea de a le copia și modifica, și chiar de a vinde cópii ale acestora.

Instituirea de condiții privind modul de a pune pe piață o versiune modificată este acceptabilă, dacă acestea nu anulează libertatea d-voastră de a lansa versiuni modificate. Clauzele conform cărora „dacă publicați un program în forma X, trebuie să îl publicați și în forma Y” sunt de asemenea acceptabile, sub aceeași condiție. (Observați că o asemenea clauză vă lasă în continuare opțiunea de a publica sau nu programul). Este de asemenea acceptabil ca o licență să stipuleze obligativitatea ca în cazul lansării unei versiuni modificate, la cererea unui autor anterior al programului, să îi trimiteți o copie.

Uneori reglementările vamale și sancțiunile comerciale internaționale vă pot limita libertatea de a distribui în lume cópii ale programelor. Autorii de software nu au puterea de a elimina sau de a depăși aceste restricții, dar pot, și trebuie să refuze să impună restricțiile utilizatorilor programelor create de ei. În acest mod, restricțiile nu vor afecta activitățile utilizatorilor aflați în afara jurisdicției statelor care le impun.

Discutând despre software-ul liber, este indicat să evitați termeni ca „gratuit” sau „pe gratis”, întrucât acești termeni pot conduce la ideea că principala caracteristică a softului liber ar fi prețul, și nu libertatea sa. Alți termeni uzuali ca „piraterie” reprezintă expresia unor opinii pe care sperăm că nu le imbratișați. Citiți articolul „Termeni vagi sau înșelători și expresii care ar trebui evitate” pentru o analiză a acestor termeni. De asemenea avem o listă cu traduceri ale conceptului de „free software” (software liber) în mai multe limbi.

În fine, trebuie observat că acele condiții enumerate in definiția software-ului liber necesită o analiză atentă pentru a se constata întrunirea lor. Pentru a decide dacă un anumit program este într-adevăr „software liber”, îl vom analiza în baza acestor criterii, pentru a vedea dacă respectă atât litera, cât și spiritul definiției. Dacă o licență de utilizare a unui program include restricții excesive, nu o vom accepta, chiar dacă acele restricții nu au fost anticipate în enunțarea criteriilor de definire. Uneori prevederile incluse într-o licență conduc la situații ce trebuie analizate minuțios, inclusiv prin discuții cu avocați, înainte de a decide dacă acele prevederi sunt acceptabile. Când ajungem la o concluzie asupra unei situații noi, adeseori trebuie să actualizăm criteriile după care decidem dacă anumite licențe sunt, sau nu, licențe libere.

Dacă vă interesează dacă o anumită licență de utilizare este într-adevăr o licență de software liber, examinați lista noastră de licențe. Dacă licența pe care o căutați nu este acolo, ne puteți întreba printr-un e-mail trimis la <licensing@gnu.org>.

Sursă deschisă?

Un alt grup utilizează noțiunea de „open source (sursă deschisă)” pentru a face referire la ceva similar (dar nu identic) software-ului liber. Noi preferăm „software liber” deoarece, odată ce s-a înțeles că este vorba de libertate și nu de preț, conceptul stimulează libertatea de gândire.

[FSF logo]“Our mission is to preserve, protect and promote the freedom to use, study, copy, modify, and redistribute computer software, and to defend the rights of Free Software users.”

The Free Software Foundation is the principal organizational sponsor of the GNU Operating System. Support GNU and the FSF by buying manuals and gear, joining the FSF as an associate member, or making a donation, either directly to the FSF or via Flattr.

înapoi în sus